Recent, s-a decis și că România va suporta de la bugetul de stat, prin bugetul MApN, cheltuielile de instruire a piloților ucraineni de aeronave F-16, la baza militară aeriană de la Fetești.
Coaliția de guvernare din Germania va continua în acest trimestru cu o revizuire radicală a forțelor armate prin comenzi în valoare de până la 7 miliarde de euro pentru două fregate și sute de vehicule blindate de transport.
Compania Națională Romtehnica, aflată în coordonarea Ministerului Apărării Naționale (MapN) și care acționează ca interfață între industria românească de apărare și partenerii externi ai acesteia, vrea să cumpere sisteme de război electronic în comunicații în valoare totală estimată de aproape 1 miliard de lei.
Cheltuielile militare ale Rusiei, de aproape zece ori mai mari decât ale Ucrainei, relevă un raport al Institutului Internațional de Studii Strategice, citat de CNN.
Proiectul de buget propus de guvernul grec pentru următorul an prevede în cadrul bugetului pentru apărare o creștere de cinci ori a cheltuielilor destinate achiziției de echipamente militare.
Statul român pregătește noi achiziții militare, în valoare de mai multe miliarde de euro, Ministerul Apărării Naționale (MApN) obținând deja aprobarea Comisiilor de Apărare ale celor două camere ale Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente unui număr de cinci programe de înzestrare a Armatei.
Cheltuielile militare la nivel mondial au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece, Statele Unite ocupând primul loc, potrivit unui raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) publicat luni, transmite AFP.
Pentagonul i-a atribuit gigantului american al industriei de apărare Lockheed Martin un contract de producție și furnizare de sisteme lansatoare multiple de rachete (Guided Multiple Launch Rocket Systems – Guided MLRS), capabilitățile fiind destinate înspre achiziție României, Poloniei și Bahrainului.
Mai multe state din NATO și-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, creșteri accentuate înregistrând țările baltice, Polonia și Olanda, dar numai șase țări au atins ținta stabilită de Alianță și cerută insistent de SUA, Germania a stagnat, iar Canada și-a redus bugetul militar, indică raportul anual publicat joi de Alianță, transmite Reuters.
Sursele Bloomberg susțin că administrația de la Casa Albă are un plan prin care urmărește nu doar să obțină mai mulți bani de la aliați pentru acoperirea costurilor desfășurării în străinătate a militarilor americani, ci și să determine guvernele unora dintre statele cu trupe SUA pe teritoriu să acționeze în conformitate cu cerințele autorităților de la Washington pe plan politic.
Structura care gestionează contractele de offset pentru achizițiile externe de tehnică militară ale statului român ar putea trece din subordinea Ministerului Economiei sub coordonarea prim-ministrului, urmând să capete, în plus, statut de instituție publică cu personalitate juridică, calitatea de ordonator principal de credite, precum și autonomie decizională, organizatorică și funcțională.
Cheltuielile militare mondiale au crescut în 2017 la cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece, iar Statele Unite, China și Arabia Saudită se află pe primele locuri în acest sens, a anunțat miercuri Institutul Internațional de Cercetarea Păcii din Stockholm (SIPRI), relatează DPA.
Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană nu respectă cerințele minime ale NATO pentru cheltuielile militare, chiar și după mărirea sumelor investite din ultimii ani, conform raportului anual al alianței pentru 2017, scrie Politico.
România a înregistrat în 2016 cheltuieli militare în valoare de 2,765 miliarde de dolari, o sumă de 25 de ori mai mică decât cea alocată în acest sens de Federația Rusă și de 221 de ori mai redusă decât cea cheltuită de Statele Unite pentru apărare.
România ar putea fi nevoită să identifice cât mai rapid resursele financiare pentru a suplimenta cheltuielile militare cu 0,52% din Produsul Intern Brut (PIB), pentru a îndeplini cerințele minimale impuse membrilor NATO. Aceasta este cea mai importantă consecință a victoriei candidatului republican Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA pentru Guvernul de la București.
Pentru statele europene, inclusiv pentru România, mult mai importantă decât tema politicilor economice este cea a politicii externe americane. Dacă Hillary Clinton pare a fi moștenitoarea actualei politici de “export a democrației”, inclusiv prin mijloace militare, Donald Trump pare mai degrabă a fi adeptul unui realism politic, marcat de relații de putere asemănătoare celor din “curtea școlii”. În opinia sa, un lider puternic al SUA trebuie să fie respectat și temut, inclusiv de dușmanii săi ideologici.
Inițial, guvernul rus a anunțat că bugetul de apărare nu va fi afectat de inevitabilele rectificări bugetare, însă ministerul de resort a recunoscut în urmă cu o lună că bugetul său va suferi o reducere de 5% față de anul trecut. Aceasta este prima reducere a cheltuielilor militare ale Rusiei efectuată din 1998 până în prezent.